Sunt zile de sarbatoare. Cu totii incercam sa simtim cat mai mult caldura familiei.

Cu mult timp inainte am inceput sa ne pregatim pentru a intampina asa cum se cuvine Nasterea Domnului Iisus Hristos.

Ne pregatim casa dar si sufletul. Ne gandim la cei dragi dar si la cei nevoiasi.

Dupa puterile noastre daruim.

Casa este intoarsa pe dos din dorinta de a o face sa straluceasca. Frigiderul, camara, dulapurile din bucatarie sunt supraincarcate. Si, chiar daca ne facem liste, pana si in ultimul moment mai avem cate ceva de cumparat. De parca in Ajun timpul se opreste in loc. De parca fara acel nimic nu ar fi totul perfect, asa cum visam.

Ajunul de Craciun il petrecem in familie, in jurul bradului proaspat impodobit. Momentul acela de “o data in an” se face simtit. De fiecare data incercam sa fie deosebit si unic.

Colindele se aud din difuzoare.

Masa este aranjata, de undeva apar cadourile. Fiecare , cu emotie si sfiala, pune sub brad ceea ce a pregatit. Unii din timp, altii in ultimul moment. Fiecare insa doreste sa simta momentul magic.

Cadourile nu sunt un scop in sine. Si totusi parca este ziua noastra, a fiecaruia dintre noi. Datorita Lui.

Prin Nasterea lui Iisus am dobandit  o sarbatoare a dragostei.

Prilej pentru a ne-o exprima fata de parinti, fata de frati, fata de soti, de prieteni…

CRACIUN FERICIT!