Legumele primaverii

“Vine iarasi primavara,
Peste campuri, peste plai.
Veselia umple tara,
C-a venit 1 de Mai!”

Asa imi amintesc eu acest cantec. In fiecare an, in preajma zilei de 1 Mai este primavara frumoasa! Sunt primele zile in care aproape ca poti sa stai afara de dimineata pana seara. Parca toata lumea rade. Iar eu, invariabil, fredonez de una singura. An de an fac la fel. Anul acesta am vrut sa si scriu numai ca nu ma rabdam sa stau prin casa decat pentru lucrurile care ma obligau.

Si pentru ca astazi a fost toata ziua nor am asteptat ploaia, si m-am gandit sa si scriu putin. Nu de alta dar pierd exercitiul .

Randunelele au hotarat sa ia in primire cuibul de anul trecut. Unde or fi stat pana acum? Toata ziua este un du-te /vino. Amandoua harnice precum tinerii casatoriti care se grabesc sa isi infrumuseteze noul domiciliu comun.

Puii de mierla sunt marisori deja. Ii deosebesti de parinti prin faptul ca nu au coada atat de lunga. Erau doi pe jos, cautau ceva prin pamant. Dar nu stiau nici ei ce cauta. Eu nu eram sigura ca sunt pui. Si atunci a aparut mama, cu ramele in cioc. Mari cat ea, puii au primit hrana pretioasa din gura mamei. La fel ca tinerii care refuza sa se maturizeze, sa isi ia zborul din cuibul parintesc.

Luna mai imi place datorita verdeturilor proaspete pe care le culeg cu mana mea.
>Ridichile de luna, rosii, fragede pline de vitamine. Le folosesc in salata de verdeturi, rase sau taiate marunt. Stiu ca sunt bune pentru curatarea rinichilor. De la J.Valnet am aflat ca si frunzele proaspete sunt foarte sanatoase si este pacat sa le aruncam. Asa ca in salata de cruditati isi au si ele locul alaturi de radacina. Pe langa bogatia lor in numeroase elemente utile sporesc digestibilitatea ridichii. De asemenea puse in ciorba frunzele de ridichi ii dau acesteia un gust deosebit.
Am gasit si un articol la zi tot despre ridichi

Ceapa verde este si ea prezenta. Am scris deja despre ea. Este placuta la gust si mult mai bine savurata cand stii ca este “de la tine”. Cura de ceapa de primavara este indicata la fel ca si cele de papadie, de struguri sau curele minerale. Sa nu cumva sa aruncam frunzele verzi! Crude sau in ciorbe sunt sanatoase si gustoase. Cat de bun a fost drobul de miel daca ai pus in el multe-multe codite verzi de ceapa!

Spanacul pe care il am in gradina l-am primit in urma cu vreo 14 ani. Este clar ca vorbesc despre soi nu despre planta. I se spune “spanac american”. Radacina se face ca o sfecla alba. Frunzele sunt mai robuste decat la spanacul obisnuit. Ceea ce este interesant la acesta este ca il poti avea tot timpul in gradina. Ramane peste iarna, primavara devreme ii poti culege frunzele. Cand face seminte sau este prea batran lasi altul mai tanar in loc. Si il pregatesc diferit pentru copii sau pentru adulti. Sanatos este salata sau doar putin incalzit pe aburi dar copiii il prefera cu lapte sau smantana.
Spalat frunza cu frunza, rupt codite, clatit in multe ape, este destul de nepractic pentru o gospodina cu timp redus. De aceea multe il prefera pe cel congelat. Il arunca numai in tigaie si apoi ii adauga ingredientele. Ba s-au mai inventat si pachete care contin pe langa spanac si ingredientele cu pricina. Arunci continutul in tigaie si daca vrei ii mai imbunatatesti gustul, daca nu, te multumesti asa. Cei ce folosesc astfel de pachete cu siguranta ca nu isi bat capul asa ca mine. Nu isi fac viata mai grea daca nu este nevoie. Nu ii intereseaza ca desi este o frunza plina de vitamine este important sa fie consumata cat mai repede dupa cules. Continutul de vitamina C, de exemplu, scade la jumatate cu fiecare zi care trece de la cules la preparare. Conteaza ca prin pregatirea termica sa desfaci doar enzimele. Nu este interesant si nu iti mai aduce nici un folos “medical” daca il fiebi pana ce “se inmoaie bine”, il mai prajesti apoi in ulei alaturi de faina, dar, ce-i drept, si de usturoi si lapte. Pentru copii uneori il fac si eu asa. Altfel nu il mananca. Dar noi il preferam doar oparit. Il tai, presar peste el putin ulei de masline si usturoi cat cuprinde iar vasul il pun cateva minute deasupra unei oale cu apa fierbinte
Multe articole pe acesta tema. Ce sens are sa ma repet eu.
D-na prof.Angela Beju pe site-ul ele.ro .
Pe retete-online.com gasesc si alte informatii, chiar interesante. As fi dat doar legatura doar ca nu am mai gasit pagina exacta.
“Spanacul este originar din Turkestan si Afganistan. Arabii îl foloseau pentru a combate afectiunile gâtului si ale plamânilor, în Franta, aceasta leguma si-a facut aparitia în secolul al VIH-lea.

Indicatii

Popeye, personaj legendar al desenului animat, a contribuit în mod considerabil la popularitatea acestei legume. Adevarul este ca spanacul, chiar bogat în fier, nu contine acest element în proportie mai mare decât alte vegetale, însa, în spanac, fierul se combina cu alte substante de prima importanta: acid folie (sau folati), multa vitamina B12, care, asociata cu acidul folie, duce la cresterea numarului de globule rosii în sânge. Clorofila, în combinatie cu fierul, regenereaza sângele si îi creste continutul de hemoglobina. Iodul se dovedeste foarte util în combaterea bolilor de piele, a tuberculozei si în întarirea imunitatii naturale a organismului.

Datorita unei substante, saponina, fierul si iodul sunt absorbite cu usurinta de catre organism. Saponina intervine si în functionarea sistemului digestiv.

în consecinta, spanacul este recomandat, înainte de toate, convalescentilor, astenicilor, copiilor, rahiticilor, persoanelor în vârsta, femeilorînsarcinate. Acestea din urma au nevoie „arzatoare” de acid folie care participa, între altele, la procesul de regenerare a epidermei. El este indispensabil în cicatrizarea ranilor.
în afara de faptul ca stimuleaza intestinul în actiunea sa de evacuare, spanacul „razuieste” usor deseurile alimentare de pe peretii intestinali, ducând la cresterea masei de materii fecale.
Consumat cu regularitate, spanacul contribuie la obtinerea unui par frumos, datorita sulfului prezent în compozitia sa.

Exista totusi o umbra în acest tablou: nu oricine poate face o cura de spanac. Persoanele cu afectuni hepatice si reumatice, cei cu litiaza trebuie sa-l consume cu moderatie, din cauza acidului oxalic pe care îl contine. Persoanele constrânse sa tina un regim strict, fara sare, îl vor elimina total din alimentatie.

Prin fierbere, spanacul pierde majoritatea principiilor sale active. Nu este recomandabila nici chiar o fierbere pe abur sau înabusita. Daca dorim sa ne bucuram de toate calitatile sale, trebuie sa îl consumam crud si proaspat.
Cura cu suc de spanac reechilibreaza si fortifica organismul; este o pavaza împotriva anemiei, depresiei nervoase si oboselii.
Sucul de spanac se poate combina în parti egale cu cel de morcov, de creson sau de telina.

Uz extern

In aplicatii locale, spanacul calmeaza arsurile si impetigo-ul (pecinginea): se fierb câteva frunze de spanac în putin ulei de masline. Se fixeaza cu un bandaj. Se aplica doua sau trei cataplasme pe zi.

Par uscat: pentru a sprijini actiunea interna a plantei, aplicati în paralel si aceasta reteta: se fierb 125 g de spanac proaspat într-o jumatate de litru de apa, timp de 20 de minute. Se lasa sa se raceasca. Se aplica produsul pe par, sub forma de cataplasma. Se maseaza usor, timp de un minut, apoi se lasa astfel o ora, înfasurând cu o boneta sau cu o punga de plastic. Se spala apoi parul. Tratamentul se repeta de doua ori pe saptamâna. ”

Cei de la Bonduelle vin cu alte amanunte:

“Denumirea latină Spinacia oleracea
Plantă anuală, cultivată pentru frunzele sale verzui.

100g de spanac – 17 kcal
Conţine amidon, potasiu, calciu, fosfor, magneziu, sodiu, fier, zinc, mangan, fluor, vitaminele C, B1, B2, B6, PP, E, K, acid folic, provitamina A.
Fierul din spanac se află într-o formă sigură, naturală, în timp ce administrarea fierului sub formă farmacologică poate duce la supra-dozare, care este extrem de periculoasă, în special pentru copii.
Spanacul provine din Persia în Europa a ajuns în secolul al IX-lea împreună cu maurii. Popularitatea spanacului a fost foarte redusă şi s-a dezvoltat foarte lent. De abia după cel de-al doilea război mondial consumul de spanac a crescut, datorită reclamei făcute de americani.

Spanacul posedă vitamina K în cantităţi record, care influenţează rezistenţa oaselor noastre.
Primele calcule au fost făcute în secolul al XIX-lea de către dr E von Wolf, care … a pus greşit o virgulă. Spanacul conţine de 10 ori mai puţin fier decât a rezultat din calculele acestuia. Această greşeală a fost observată de abia în anul 1937. O informaţie bună pentru devoratorii de spanac este faptul că acesta rămâne în continuare în top-lista legumelor, nu numai datorită cantităţii impunătoare de fier (cu toate greşelile de până acum), dar şi datorită cantităţii de vitamina C, E, acid folic, zinc, magneziu şi potasiu.”

Acestia din urma nu iti vor recomanda sa consumi crud spanacul din motive usor de inteles.

Si ca sa nu fiu plictisitoare mai bine inchei. Ma duc in gradina. Am vazut primul trandafir!