Aloe vera, modest remediu

Acum intalnim frecvent aloe vera in florarii, farmacii, in magazinele naturiste( suc, capsule), in chioscuri( sub forma de bautura racoritoare), in casele oamenilor, in starea ei naturala sau in detergenti, creme, peste tot unde s-a impus prin calitatile sale binefacatoare.
In urma cu cativa ani am primit primul litru de suc din aloe adus din SUA, recomandat de catre o doctorita naturista. Plin de vitamine, minerale, ne-a fost oferit pentru intarirea imunitatii copiilor. Eram disperati dupa primul an de gradinita in care i-am tinut mai mult acasa. Tot la doua saptamani aveau probleme cu nasul sau cu gatul, ba tuseau, ba faceau febra. Nu eram singurii parinti in aceasta situatie. Ni se spunea ca este normal, ca toti trecem prin asta in primul an de “colectivizare”.

Mai apoi, luni la rand, am folosit sucul de aloe pentru combaterea constipatiei, pentru atenuarea problemelor legate de premenopauza, pentru suplimente de minerale, vitamine. Cautam sa fie cat mai natural, fara prea multe adaosuri.
Intr-un tarziu, am gasit intr-un centru comercial si planta. Mi-am luat doua ghivece. Se inmulteste foarte usor asa incat in aceasta iarna m-am trezit cu 3 ladite. Am mai neglijat-o pentru ca nu am avut timp sa ma ocup sa despart puii, am facut experiente cu ea punand-o cand la soare cand la umbra. Nu am reusit sa o fac sa creasca foarte inalta. Este clar ca nu prefera umiditatea si nici razele puternice ale soarelui. Vara, intr-un loc mai umbros din gradina se dezvolta foarte frumos. Iarna sta pe loc si daca gresesti si o uzi prea mult o pierzi.
Iarna, o ladita, am tinut-o in baie. Daca un copil avea o problema pe piele puneam o bucatica din frunza, cu gelul pe rana si pansam.

Am recomandat-o mamei unei fetite care fusese zgariata de o colega pe fata. Cat de urate pot fi ranile de la niste unghii ascutite! Una dintre fetele mele a ramas cu un semn pe nas dobandit la 4 ani, la gradinita. O fetita a zgariat-o. Din “greseala”. Eu nici macar nu i-am facut observatie. Am crezut ca va trece. Au trecut anii, dar semnul nu. Am spus lasa, dupa 7 ani se regenereaza pielea, ii va trece. Dar nu. Au trecut de doua ori cei 7 ani si semnul este tot acolo. Daca as fi cunoscut atunci aloea!

Cunostinta mea punea zilnic gelul dintr-o bucatica de frunza pe micuta rana. Si nu a mai ramas semn.

Eu am avut un mic incident la bucatarie. Un strop de ulei incins mi-a sarit pe picior aproape de o vena. Nu am tratat cu prea multa atentie picatura. Am spus “trece”. Dar cand besica s-a spart si a tasnit sangele m-am speriat . Nu as fi murit din atata, dar ma deranja. Am luat aloe. Mi-am bandajat cateva zile la rand rana punand frunza proaspata. O lasam cateva ore timp in care ajungea ca o foita transparenta. Rana s-a inchis foarte repede si nici nu mai stiu locul exact .
Exista mai multe specii de aloe, in jur de 250, iar eu am in casa  doar trei . Se spune ca doar unele au proprietati terapeutice, dar nu stiu daca este adevarat.
Cea cumparata din magazin avea scris pe eticheta aloe vera si era recomandata ca planta medicinala.
O alta, cu frunze nu la fel de carnoase, parca mai tepoase, am primit-o de la cineva care se indeletniceste cu cresterea acestei plante si cu prepararea siropului. O prezenta tot ca aloe vera. Dar asa cum am citit in materialul despre aloe nu corespunde caracterizarii. Frunzele nu cresc direct din pamant, nu sunt la fel de carnoase. De aceea nici nu le-am folosit.
Si o a treia, care mi se pare cea mai aratoasa, am dobandit-o cu recomandarea ca nu poate fi folosita drept medicament. Este decorativa, pentru ca infloreste. La mine inca nu a inflorit. Probabil ca nu ii place ceva.

Un medic din America a descoperit cat de importanta este planta pentru tratarea cancerului de col, a afectiunilor genitale in general. A creat capsule cu gel de aloe care pot fi aplicate local.

Probleme digestive cronice, afectiuni ale pielii, tulburari hepatice sau biliare, dureri articulare… acestea si multe altele se pare ca se pot trata pe baza gelului de aloe.

Poate fi utilizat atat intern, cat si extern. Este un supliment alimentar ideal continand vitamine (A, B1, B2, B3, B6, B12, C, E, colina), minerale (calciu,, magneziu, zinc, fier, potasiu, fosfor, sodiu), 18 aminoacizi (dintre care 8 sunt indispensabili vietii), enzime, precum si substante cu proprietati antiseptice, antibacteriene si antiinflamatoare.

Spuneam ca am primit Aloe vera pentru intarirea imunitatii Ea ajuta la eliminarea toxinelor, amelioreaza durerile de stomac, regleaza activitatea intestinala, dar si functiile renale, hepatice si biliare (faciliteaza evacuarea sucurilor biliare), stimuleaza circulatia sanguina.
Sucul de aloe este recomandat in caz de diabet, alergie, constipatie, balonari, colita, ulcer gastric, probleme cardiace, hipercolesterolemie, arterioscleroza, stari de oboseala fizica, surmenaj, tulburari de memorie, insomnie etc. De asemenea, este un adevarat balsam pentru piele si mucoase: reechilibreaza pHul pielii, regenereaza celulele si tesuturile, hidrateaza si hraneste pielea in profunzime, favorizeaza cicatrizarea. Este un remediu excelent in caz de arsuri( incercat pe pielea mea), iritatii cutanate (inclusiv eritem fesier la bebelusi), acnee, eczeme, urticarie, pentru prevenirea vergeturilor, hemoroizi, fisuri anale, taieturi, intepaturi de insecte, psoriazis, herpes, seboree, gingivita, stomatita, conjunctivita, urcior, caderea parului.

Cum se prepara sucul din frunze:

intr-un pahar cu apa sau cu suc de fructe se pun 2 sau 3 lingurite de suc de aloe vera. Se bea un asemenea amestec de 2-3 ori pe zi. Este indicat in caz de ulcer gastric, oboseala, constipatie, digestie dificila, probleme circulatorii, herpes, maladii auto-imune etc. In caz de faringita, se dizolva 1-2 lingurite intr-un pahar cu lapte caldut – se beau 2-3 cani pe zi, cu o jumatate de ora inainte de masa. In laringita (raguseala) se face gargara cu apa si suc de aloe, in parti egale.